joi, 25 iunie 2009

Calatorie in Tara Regretelor




"Eu nu planificasem sa fac aceasta calatorie acum, ci intentionam sa o las pe mai tarziu, dar iata ca ma vad totusi, impachetand de zor. Stiam ca aceasta calatorie urma sa fie una neplacuta si mai stiam de-asemenea ca nu putea sa iasa nimic bun din ea. Calatoria la care ma refer aici este acea calatorie pe care o fac mereu si pe care o numesc CALATORIA IN TARA REGRETELOR.

Mi-am cumparat atunci bilet pentru a zbura cu compania de avioane numita AS VREA SA FI AVUT si stiam ca zborul pe care il aveam de facut urma sa fie unul foarte scurt.
Mi-am luat apoi bagajele, pe care insa nu le-am putut verifica, dar stiam ca acestea sunt pline de memorii. Am ales sa le car eu, tot drumul, pana la aeroport, cu toate ca acesta era destul de departe de locuinta mea. Memoriile ce se gaseau in geamantane se refereau la ceea ce ar fi putut fi in viata mea, daca as fi facut altceva decat facusem eu pana acum.

Zborul a fost intr-adevar scurt, iar in momentul in care am aterizat pe AEROPORTUL INTERNATIONAL AL ORASULUI NUMIT REGRETE, am descoperit ca acolo nu ma astepta nimeni. Acest aeroport se numeste INTERNATIONAL, deoarece in acest loc sinistru sosesc oameni din toate colturile lumii.

Am luat atunci taxiul care m-a dus pana in fata hotelului numit ULTIMA RESURSA, unde mai apoi m-am si cazat. Am observat ca acolo se tinea cel mai important eveniment din an, PETRECEREA ANUALA A PLANGARETILOR.

Nu puteam sa pierd acea ocazie deosebita. Multii dintre fruntasii lumii aveau sa fie acolo. In primul rand avea sa fie familia FACUSE STII TU CE, apoi TREBUIA SA FACA CEVA, AR FI FCU si PUTEA SA FACA. Apoi erau acolo familiile AM AVUT... si cei din clanul AS FI DORIT... Desigur urmau sa fie prezenti si OPORTUNITATILE, atat cele ratate cat si cele pierdute.
Cea mai mare familie era insa aceea de IERI. Sunt pea multi ca sa-i pot enumera acum, dar fiecare dintre ei avea de spus cate o poveste trista. Apoi VISELE SFARMATE isi faceau si ele aparitia. Apoi A FOST GRESEALA LOR ne va impuia capul cu povesti(scuze) despre cum s-au stricat lucrurile in viata lui si fiecare poveste va fi ata de tare aplaudata de NU MA CERTA PE MINE si EU NU M-AM PUTUT ABTINE.

Ei bine, pentru a face o povestire mai scurta, am mers la acea petrecere deprimanta, stiind foarte bine ca acolo nu era niciun beneficu de obtinut. Si ca de obicei, am ajuns foarte deprimata. Dar pe masura ce m-am gandit la toate povestile de esec din trecut, mi-am dat atunci seama ca toata calatoria si aceasta "petrecere jalnica" puteau fi anulate" incepanad cu ziua de MAINE! Am inceput sa ma gandesc ca eu nu trebuia sa fiu neaparat aici. Eu nu trebuia sa fiu deprimata. Un lucru imi trecea mereu si mereu prin minte, NU POT SCHIMBA ZIUA DE IERI, DAR AM PUTEREA DE A FACE CA ZIUA DE AZI SA FIE MINUNATA. Eu pot sa fiu fericita, bucuroasa, implinita, incurajata si la fel si incurajatoare. Stiind aceste lucruri am parasit imediat ORASUL REGRETELOR si nu le-am mai lasat adresa mea pentru alte eventuale petreceri. Imi pare oarecum rau pentru greselile pe care le-am facut in trecut!? DA!... Dar nu se poate din punct de vedere fizic sa desfac ceea ce odata am facut.

Asa ca, daca iti planifici sa faci si tu o calatorie catre ORASUL REGRETELOR, te rog sa-ti anulezi toate rezervarile acum. In loc sa mergi acolo mai bine viziteaza ATITUDINE MENTALA POZITIVA. Eu personal... ador locatia... pentru asta m-am si mutat definitiv acolo. Vecinii mei MA IERT si INCEP DIN NOU sunt foarte binevoitori.
Apropo, tu nu trebuie sa cari bagajele, deoarece greutatea ti-e ridicata de pe umeri in momentul in care ajungi aici. Mi-ar placea sa alegi acest oras minunat. Dar,nu uita... el exista in inima ta. Iar daca vei intra si tu acolo... te rog sa ma cauti. Eu locuiesc pe strada POT FACE CE VREAU IN VIATA! pentru ca am realizat ca totul tine doar de mine... "

2 comentarii:

  1. Foarte foarte original.
    Pai da..si eu urasc oraselul ala.As vrea ca atunci cand 'trebuie' sa ajung acolo, sa se intample ceva sa pierd avionul sau orice.Numai sa nu fiu acolo.
    Cel mai bun cred ca e orasul:'ce am facut bun' care probabil e in razboi cu 'orasul regretelor'

    RăspundețiȘtergere
  2. pai daca vine vorba asa eu cred ca locuiesc in orasul "Totul e probabil/ nimic nu este inposibil" ( bine este un nume cam lung pentru un oras, dar , deh , este al meu si sunt mandru de el) pe strada Certitudinii. Pentru ca am certitudinea ca oamenii care nu trec prea des prin Tara Regretelor dupa ce o sa citeasca asta nu o sa mia treaca in viata lor pe acolo :)):))

    o seara placuta.

    RăspundețiȘtergere

Părerea ta