25.04
Ia o pauză de la monolog... nu mă cunoști, nu știi nimic despre mine și vrei să dai impresia că stii totul. "Orgoliu, aroganță, superioritate, indiferență" sunt doar umbre de caracter, nimic nu e viu.
Amorul propriu, orgoliul au fost și vor constitui fondul personalității mele. Acest defect asociat unei excesive sensibilități, poate să mă facă nefericită. Nu e nimic de făcut. Nimic de zis.
Știi, eu sunt omul care vede semne de întrebare pretutindeni. De aceea nu înțelegi de ce nu alerg spre tine. Vreau să fiu convinsă că nu-i doar un vant care scutură cireșul săptamîna trecută.
Așa sunt eu. Sunt depresivă și sucită. Vreau luna ca domnul Camus. Toată viața am vrut luna pe chestiunea aceasta și din cauza aceasta n-am avut nici pămîntul. Și dacă voi continua să vreau luna n-am să am nimic(știu). Din cauza asta simt in mine dorința de a mă ghemui într-un colț și a-mi rumega singuratatea fără ... adieri de vânt.
Și încă ceva: (referitor la "slăbiciune")
Totul nu e că te pierzi, ci că nu te mai regăsești.
